O poveste de succes?

Primul burger din eprubetă a costat 250.000 Euro – şi opinia publică şi-a exprimat intens îngrijorarea, atunci când profesorul olandez Mark Post a prezentat acest burger în 2013. Între timp, în rândul cercetătorilor s-a instalat febra aurului, în căutarea celei mai bune cărni artificiale. O privire generală asupra uneia dintre cele mai promiţătoare pieţe din industria alimentară.

Carnea artificială nu a reuşit încă să ajungă în galantare. Totuşi, în urma apariţiei a numeroase start-up-uri în Silicon Valley, Israel şi Olanda, situaţia pare că se va schimba în curând, deoarece companii precum Impossible Foods şi Memphis Meat lucrează intens la o soluţie sustenabilă de aprovizionare cu proteine pe viitor. În acest sens se pot distinge două direcţii majore: Carnea crescută şi cea care mizează pe principiul imitaţiei. Varianta crescută este produsă în laborator, în acest sens fiind izolate culturi de celule de la animale vii, ce îşi continuă creşterea în condiţii protejate. Imitaţia înseamnă că se folosesc materii prime vegetale, ca de exemplu mazăre, pentru a imita proprietăţile cărnii.

Mulţi investitori cunoscuţi

Ambele proceduri de fabricaţie reprezintă demersuri anevoioase şi de lungă durată – şi ambele sunt susţinute masiv de investitori cunoscuţi şi de companii alimentare tradiţionale. Compania olandeză Mosa Meat tocmai a strâns circa 7,5 milioane Euro din investiţii. Unul dintre aceştia: Bell, grup de firme din Elveţia, care activează în industria alimentară. Dar există numeroase alte exemple:

• Fondatorul Google, Sergey Brin, a sponsorizat echipa din jurul lui Mark Post cu circa 250.000 Euro.
• Republica Populară Chineză a investit 300 mil. dolari US în trei start-up-uri israeliene: SuperMeat, Future Meat Technologies şi Meat the Future.
• Compania americană Just, fosta Hampton Creek, poate face dovada unor investiţii de aproape 200 milioane Euro.
• Start-up-ul Beyond Meat a strâns în jur de 60 mil. Euro. Printre investitori se regăsesc actorul Leonardo DiCaprio şi Bill Gates. Din aprilie, grupul german PHW activ în industria cărnii, din care face parte procesatorul avicol Wiesenhof, este partenerul de distribuţie al companiei.
• La începutul lui 2018, Wiesenhof a investit în start-up-ul israelian Supermeats, activ în domeniul bio-tehnic.
• Impossible Foods, fondată în anul 2011, a primit pe parcursul mai multor runde de finanţare circa 350 milioane Euro de la investitori - precum Tech-Holding Alphabet (Google) şi Bill Gates.
• Memphis Meat este sponsorizată de Bill Gates şi de miliardarul britanic Richard Branson – dar şi de giganţi în domeniu, cum ar fi Cargill şi Tyson Foods, a doua corporaţie ca mărime din lume din industria cărnii.

Prindeţi acum Pole Position

Cine a citit cartea lui Clayton Christensen, „The Innovators Dilemma“, ştie că: strategia de a aborda de timpuriu inovaţiile din propria industrie sau dintr-un sector industrial complementar este corectă. Astfel, în funcţie de posibilitate, se recomandă asocierea în parteneriate sau alianţe cu factorul inovator. Aşadar producătorii de carne procedează bine atunci când nu doar că privesc cu încredere spre această tendinţă de dezvoltare, ci şi se implică, înainte de a lua avânt. Cine face primul pasul într-o industrie nouă şi promiţătoare în plan economic îşi asigură avansul esenţial faţă de concurenţă.

În orice caz, pentru producătorii tradiţionali, acest lucru pare să furnizeze mai mult şanse, decât riscuri. Tehnologia de procesare există deja: cuttere, celule de afumare, utilaje de ambalare, tehnologia informaţiei. Toate acestea pot fi utilizate şi pe viitor, aşadar obstacolele investiţionale ar rămâne, totuşi, la un nivel destul de scăzut. În plus: „pentru producători nu contează dacă procesează piese de carne autentice sau echivalentul lor, creat pe cale artificială“, susţine Thomas Kersten, expert CSB în acest domeniu. Din contră: acestora le va fi chiar mai uşor, pentru că devin mai independenţi de furnizorii de materie primă naturală. Aceasta va fi nu doar tot mai greu de procurat în cantitatea corectă, ci va fi de asemenea supusă unor mari oscilaţii la capitolele calitate şi randament. „Acestea sunt probleme ce nu vor mai exista în cazul cărnii artificiale“, declară Patrick Pilz, de asemenea specialist CSB cu bogată experienţă în domeniu. Acesta deserveşte un client din SUA care se află deja în mijlocul revoluţiei cărnii. Mai mult, carnea crescută beneficiază de o mai bună protecţie împotriva germenilor, fiind aşadar mai uşor de manevrat, susţine domnul Pilz.

Superaliment şi totodată salvatoare a planetei

Faptul că această carne artificială nu mai reprezintă de mult Science-Fiction, ci ar putea chiar deveni superaliment şi salvatoare a planetei se datorează mai ales numeroaselor sale proprietăţi pozitive. Cele mai importante dintre acestea, pe scurt:

• Dacă se produce carne în laborator, respectiv în reactor, nu mai trebuie sacrificat niciun animal.
• Carnea artificială poate ajuta la acoperirea necesarului în creştere al populaţiei globale pentru proteine de înaltă calitate, deoarece procesarea industrială a cărnii se va ciocni cât de curând de limitele sale.
• Unii cercetători pleacă de la premisa că această carne artificială ar fi mai sănătoasă, deoarece substanţele conţinute sunt controlate cu stricteţe, fiind mai puţin susceptibilă la contaminări cu agenţi patogeni.
• În plus, are un efect benefic pentru climă. Conform estimărilor, producţia necesită cu 99 % mai puţin teren şi cu circa 90 % mai puţină apă, având un bilanţ climatic mai favorabil decât creşterea convenţională a animalelor. „Emisiile de gaze de seră din procesele noastre sunt cu 90% mai mici decât cele din fermele de animale tradiţionale“, susţine fondatorul Memphis Meats, Uma Valeti. Totodată s-a soluţionat problema antibioticelor în pânza freatică.

Două întrebări cheie: cât costă şi ce gust are?

Întrebarea cheie nu va fi însă una etică, politică sau juridică, ci dacă consumatorii se pot împrieteni cu noile produse. Atenţia este într-adevăr ridicată, dar consumatorii îşi schimbă cu greu obiceiurile alimentare. Şi unele tendinţe nu sunt pe gustul tuturor. Clemens Tönnies, nr. 1 Europa la capitolul industria cărnii, a renunţat din nou, după scurt timp, la fabricarea de produse vegetariene. „Eu nu cred în această piaţă. Aventura s-a încheiat definitiv“, a afirmat Tönnies în 2017 după sfârşitul experienţei sale „leguminoase”. La final, acesta a gustat cârnăciorul de două ori. „De fiecare dată nu mi-a plăcut absolut deloc ce am gustat.“

Aşadar în cele din urmă, gustul va decide dacă carnea artificială va scrie istorie. Dacă totuşi se va ajunge la producţia în masă, la costuri reduse, carnea artificială poate revoluţiona industria – şi îşi poate găsi locul pe rafturile din supermarket, alături de produse fabricate pe cale convenţională. Când se va întâmpla acest lucru, rămâne o mare necunoscută. Poate în 2020, cum prezice profesorul Mark Post în cazul burgerului său, dar poate şi câţiva ani mai târziu. Şi poate că vom trăi o adevărată Renaştere a grătarului de weekend: în timpul săptămânii, oamenii vor consuma carne artificială, mai ieftină, iar în weekend vor savura ceva mai special. Acel „the real thing“. Care va costa, probabil, ceva mai mult.“

Aveți întrebări, nu ezitați să ne contactați!

Formular de contact